EDITORIAL

13 decembrie 2007 - Buletin lunar

În şedinţa din data de 6 decembrie 2007, Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât, pe baza analizelor economice şi monetare periodice, ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Informaţiile care au devenit disponibile după ultima şedinţă a Consiliului guvernatorilor din data de 8 noiembrie confirmă existenţa presiunilor inflaţioniste semnificative pe termen scurt, rata inflaţiei IAPC ajungând la nivelul de 3,0% în luna noiembrie. De asemenea, datele disponibile au confirmat pe deplin evaluarea privind existenţa unor riscuri în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu. În acest context şi având în vedere continuarea expansiunii foarte puternice a creditului şi a agregatelor monetare în zona euro, Consiliul guvernatorilor este pregătit să contracareze riscurile în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor, conform mandatului încredinţat. Fundamentele economice din zona euro se menţin solide. Cu toate acestea, reevaluarea riscului pe pieţele financiare continuă, în contextul menţinerii incertitudinii privind impactul potenţial al acestuia asupra economiei reale. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor va monitoriza toate evoluţiile cu deosebită atenţie. Adoptând măsuri ferme şi prompte pe baza evaluării sale, Consiliul guvernatorilor va asigura evitarea materializării efectelor secundare şi a riscurilor la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu. Ancorarea fermă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi lung la niveluri compatibile cu stabilitatea preţurilor este cu atât mai importantă în condiţii de volatilitate a pieţelor financiare şi de incertitudine sporită. Consiliul guvernatorilor va continua să acorde o atenţie deosebită evoluţiilor de pe pieţele financiare în săptămânile următoare.

În ceea ce priveşte analiza economică, conform estimării provizorii a Eurostat, ritmul trimestrial de creştere a PIB real în zona euro s-a situat, în trimestrul III 2007, la nivelul de 0,7%, în concordanţă cu prognoza preliminară anterioară. Cererea internă a rămas principalul determinant al creşterii economice în trimestrul III, ceea ce confirmă caracterul susţinut al dezvoltării economice în zona euro. Cele mai recente informaţii privind activitatea economică, obţinute pe baza diverselor sondaje şi a estimărilor bazate pe indicatori, confirmă evaluarea privind continuarea creşterii economice în trimestrul IV 2007, deşi probabil într-un ritm mai moderat comparativ cu trimestrul anterior. În ansamblu, fundamentele economice din zona euro se menţin solide. Rentabilitatea companiilor este susţinută, expansiunea gradului de ocupare a forţei de muncă este robustă, rata şomajului scăzând la niveluri record pentru ultimii 25 de ani.

Aceşti factori se regăsesc şi în proiecţiile macroeconomice din luna decembrie 2007 ale experţilor Eurosistemului. Se anticipează că ritmul anual de creştere a PIB real va fi cuprins între 2,4% şi 2,8% în anul 2007, între 1,5% şi 2,5% în 2008 şi între 1,6% şi 2,6% în 2009. În comparaţie cu proiecţiile experţilor BCE din luna septembrie, intervalul de variaţie anticipat pentru creşterea PIB real în anul 2008 a fost revizuit în sens uşor descendent, în timp ce noul interval aferent anului 2007 se situează în partea superioară a celui anterior. Proiecţiile realizate de organizaţiile internaţionale confirmă în mare parte această perspectivă.

Scenariul privind creşterea susţinută a PIB real, în linii mari la nivelul potenţialului său, se bazează pe aşteptările potrivit cărora evoluţia economiei mondiale va rămâne robustă, în condiţiile în care pierderea de ritm înregistrată de economia Statelor Unite va fi parţial compensată de menţinerea dinamicii puternice pe pieţele emergente. În acest context, se estimează că cererea externă va continua să susţină exporturile şi investiţiile din zona euro. De asemenea, majorarea consumului va contribui la creşterea economică, în concordanţă cu evoluţiile la nivelul venitului real disponibil, pe fondul menţinerii condiţiilor favorabile, ca urmare a creşterii gradului de ocupare a forţei de muncă. Cu toate acestea, având în vedere impactul pe care volatilitatea prelungită de pe pieţele financiare şi reevaluarea riscurilor l-ar putea avea asupra economiei reale, se menţine gradul sporit de incertitudine.

Potrivit opiniei Consiliului guvernatorilor, riscurile aferente perspectivei privind expansiunea economică sunt în sensul scăderii acesteia. Riscurile se referă în principal la impactul potenţial mai amplu al reevaluării continue a riscului pe pieţele financiare asupra condiţiilor de finanţare şi asupra încrederii privind creşterea economiei mondiale şi a celei din zona euro, la noi majorări ale preţurilor petrolului şi materiilor prime, precum şi la preocupările legate de presiunile protecţioniste şi de eventualele corecţii abrupte determinate de dezechilibre la nivel mondial.

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, estimarea preliminară a Eurostat indică faptul că în luna noiembrie 2007 rata anuală a inflaţiei măsurată prin IAPC s-a majorat semnificativ până la 3,0%, faţă de nivelul de 2,6% înregistrat în luna octombrie. Preţurile petrolului au consemnat o creştere substanţială în ultimele luni, iar preţurile alimentelor s-au majorat semnificativ, reflectând sporirea cererii la nivel mondial. În plus, după cum s-a menţionat de către Consiliul guvernatorilor şi cu alte ocazii, în perioada actuală efectele nefavorabile ale preţurilor energiei exercită un impact puternic, în sens ascendent, asupra ratelor anuale ale inflaţiei IAPC, ca urmare a scăderii accentuate a preţurilor petrolului în anul anterior.

Privind în perspectivă, se estimează că rata inflaţiei IAPC se va menţine sensibil peste nivelul de 2% în lunile următoare, fiind probabilă numai o moderare treptată în cursul anului 2008. Prin urmare, perioada caracterizată prin rate ale inflaţiei temporar ridicate va fi mai lungă decât cea prevăzută. În proiecţiile din luna decembrie ale experţilor Eurosistemului se estimează că inflaţia anuală IAPC se va situa între 2,0% şi 2,2% în anul 2007, iar în 2008 va creşte până la un nivel cuprins între 2,0% şi 3,0%. În ceea ce priveşte anul 2009, se preconizează că inflaţia IAPC se va situa între 1,2% şi 2,4%. Spre deosebire de proiecţiile experţilor BCE din luna septembrie 2007, intervalele de variaţie anticipate pentru inflaţia IAPC din anii 2007 şi 2008 au fost revizuite în sens ascendent. Proiecţiile organizaţiilor internaţionale care includ evoluţiile recente ale inflaţiei oferă o imagine relativ similară.

Aceste prognoze ilustrează în mare măsură ipotezele privind evoluţia preţurilor petrolului şi alimentelor, pentru care preţurile disponibile aferente contractelor futures indică o temperare a dinamicii în cursul anului următor. Pe plan intern, se preconizează creşterea costului unitar cu forţa de muncă în cadrul orizontului de proiecţie. În acest context, este important de subliniat faptul că proiecţiile experţilor se bazează pe ipoteza principală conform căreia dinamica recentă a preţurilor petrolului şi alimentelor şi impactul acestora asupra inflaţiei IAPC nu vor antrena efecte secundare generalizate asupra comportamentului de stabilire a salariilor. O altă ipoteză principală o reprezintă moderarea expansiunii marjelor de profit în cadrul orizontului de prognoză. În contextul proiecţiilor experţilor, coroborarea acestor ipoteze implică persistenţa unor presiuni în general limitate, asociate costurilor interne, ceea ce contribuie la atenuarea dinamicii inflaţiei proiectate pentru anul 2009.

Conform opiniei Consiliului guvernatorilor, se confirmă pe deplin existenţa unor riscuri în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu. Acestea includ posibilitatea unor noi scumpiri ale petrolului şi produselor agricole, menţinându-se ritmul alert de creştere a preţurilor acestora înregistrat în ultimele luni, precum şi posibilitatea unor noi majorări ale preţurilor administrate şi ale impozitelor indirecte faţă de cele anticipate. În plus, având în vedere existenţa constrângerilor legate de capacităţile de producţie, ritmul favorabil de creştere a PIB real înregistrat pe parcursul ultimelor trimestre şi evoluţiile pozitive de pe pieţele forţei de muncă, majorările salariale pot depăşi aşteptările actuale. De asemenea, s-ar putea înregistra o creştere a puterii de negociere a preţurilor pe segmentele de piaţă cu concurenţă scăzută. Prin urmare, este imperios necesar ca toţi partenerii sociali să manifeste un comportament responsabil şi să se evite efectele secundare asupra stabilirii salariilor şi preţurilor, generate de creşterile recente ale preţurilor materiilor prime. În acest sens, orice indexare, explicită sau de facto, a salariilor nominale în raport cu preţurile ar trebui eliminată.

Analiza monetară confirmă prevalenţa riscurilor în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi lung. Atât agregatele monetare, cât şi creditul au continuat să crească puternic în ultimele luni. Este posibil ca ritmul creşterii anuale de 12,3% a M3 din luna octombrie să fi fost influenţat de o serie de factori temporari, cum ar fi aplatizarea curbei randamentelor, turbulenţele de pe pieţele financiare şi tranzacţiile specifice asociate restructurării anumitor grupuri bancare. Totuşi, în pofida acestor factori specifici, ritmul expansiunii monetare se menţine ridicat. În plus, expansiunea susţinută a împrumuturilor acordate sectorului privat intern, care au înregistrat o rată anuală de 11,2% în luna octombrie, relevă menţinerea ritmului alert al dinamicii monetare. În consecinţă, evoluţiile monetare necesită în continuare o monitorizare foarte atentă, în vederea identificării tendinţelor asociate presiunilor inflaţioniste pe termen lung şi a unei mai bune înţelegeri a dinamicii pe termen scurt.

Această monitorizare va oferi, de asemenea, o imagine mai cuprinzătoare asupra reacţiei sectorului privat la volatilitatea sporită a pieţelor financiare. O analiză generală a tendinţelor de expansiune a creditului şi agregatelor monetare este deosebit de importantă, pe fondul evoluţiilor recente de pe pieţele financiare. Gradul sporit de volatilitate financiară poate influenţa comportamentul pe termen scurt al deţinătorilor de monedă şi, implicit, poate îngreuna determinarea trendului evoluţiilor monetare. În acelaşi timp, datele privind evoluţia agregatelor monetare şi a creditului pot oferi indicii relevante cu privire la modalitatea în care au reacţionat instituţiile financiare, populaţia şi companiile la turbulenţele de pe pieţele financiare.

Totuşi, pentru moment, nu există suficiente dovezi cu privire la influenţa puternică exercitată de turbulenţele de pe pieţele financiare, începând cu luna august, asupra dinamicii agregatului monetar în sens larg şi a creditului, deşi este posibil ca anumite poziţii bilanţiere (de exemplu, deţinerile de unităţi/acţiuni ale fondurilor de piaţă monetară) să fi fost afectate. Într-adevăr, ritmul de creştere a creditelor bancare acordate populaţiei şi societăţilor nefinanciare s-a menţinut alert în ultimele luni, ceea ce sugerează că oferta de credit nu a fost afectată. Sunt necesare în continuare date şi analize pentru a examina mai amănunţit impactul exercitat de evoluţia pieţelor financiare asupra bilanţurilor băncilor, asupra condiţiilor de finanţare, precum şi asupra expansiunii agregatelor monetare şi a creditului.

În concluzie, coroborarea informaţiilor identificate în cadrul analizei economice cu rezultatul analizei monetare a confirmat pe deplin evaluarea conform căreia există riscuri în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu, date fiind expansiunea puternică a creditului şi a agregatelor monetare, precum şi fundamentele economice solide din zona euro. Totodată, reevaluarea riscului pe pieţele financiare continuă, desfăşurându-se într-un climat de incertitudine cu privire la eventualul impact asupra economiei reale. Aşadar, Consiliul guvernatorilor va monitoriza toate evoluţiile cu deosebită atenţie. Politica monetară a BCE este pregătită să contracareze riscurile în sensul creşterii la adresa stabilităţii preţurilor, conform mandatului încredinţat. Pentru ca majorarea recentă a ratei inflaţiei să rămână temporară, este esenţială, în special, evitarea materializării efectelor secundare, prin intermediul impactului ratelor actuale ale inflaţiei, asupra comportamentului privind stabilirea salariilor şi a preţurilor. Adoptând măsuri ferme şi prompte pe baza evaluării sale, Consiliul guvernatorilor va asigura evitarea materializării efectelor secundare şi a riscurilor la adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu, precum şi ancorarea solidă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi lung la niveluri compatibile cu stabilitatea preţurilor, obiectiv cu atât mai important în contextul actual. Consiliul guvernatorilor va continua să acorde o atenţie deosebită evoluţiilor de pe pieţele financiare în săptămânile următoare.

Referitor la politica fiscală, proiecţiile economice ale Comisiei Europene din toamna anului 2007 confirmă în general ameliorarea, în acest an, a soldurilor bugetare în zona euro. Cu toate acestea, progresul realizat în privinţa consolidării fiscale structurale în ţările cu dezechilibre bugetare persistente este în general sub aşteptări. Această lipsă de ambiţie prelungeşte inutil corecţia deficitelor fiscale persistente şi poate conduce la surprize neplăcute, în cazul în care climatul macroeconomic devine mai puţin favorabil. În acest context, statele membre ar trebui să respecte angajamentul pe care şi l-au asumat cu ocazia reuniunii Eurogrupului de la Berlin, din luna aprilie 2007, care prevede ca majoritatea statelor membre ale zonei euro să îşi realizeze obiectivele pe termen mediu în anii 2008 şi 2009, iar toate ţările să îndeplinească aceste obiective cel târziu în 2010.

În ceea ce priveşte reformele structurale, este importantă continuarea eforturilor autorităţilor guvernamentale pentru realizarea de progrese. Îmbunătăţirea gradului de ocupare a forţei de muncă din ultimii ani este rezultatul reformelor anterioare. Sunt esenţiale menţinerea ritmului reformei privind stimularea concurenţei, a creşterii productivităţii şi a flexibilităţii pieţelor forţei de muncă, precum şi continuarea procesului de reformă în ţările din zona euro.