Navigation Path: Home > The European Central Bank > Organizare > Guvernanţă corporativă
Pe lângă organele de decizie, guvernanţa corporativă a BCE presupune mai multe niveluri de control atât extern, cât şi intern.
Controlul extern
Controlul intern
Statutul SEBC prevede două niveluri:
Auditorii externi auditează conturile anuale ale BCE (articolul 27.1 din Statutul SEBC). Curtea de Conturi Europeană examinează eficienţa administrării BCE (articolul 27.2).
Bune practici pentru selecţia şi mandatul auditorilor externi în conformitate cu articolul 27.1 din Statutul SEBC şi al BCE, astfel cum au fost aprobate de Consiliul guvernatorilor BCE, 14 iunie 2012, en
Rapoartele de audit întocmite de auditorii externi sunt publicate în Raportul anual al BCE (accesaţi linkul direct „Annual Reports” din partea dreaptă sus).
Pentru rapoartele întocmite de Curtea de Conturi Europeană şi răspunsul BCE, a se vedea:
Direcţia audit intern funcţionează sub responsabilitatea directă a Comitetului executiv. Mandatul Direcţiei audit intern este definit în Carta de audit a BCE, aprobată de Comitetul executiv (astfel cum a fost modificată la data de 31 iulie 2007) ( pdf 122 kB, ro).
Carta are la bază standarde profesionale aplicabile la nivel internaţional, în special pe cele ale Institutului auditorilor interni (Institute of Internal Auditors – IIA).
Structura de control intern a BCE se bazează pe o abordare funcţională. Fiecare unitate organizaţională (serviciu, direcţie sau direcţie generală) răspunde de propriul control intern şi de propria eficienţă. În acest scop, unităţile implementează un set de proceduri de control operaţional în domeniul de responsabilitate respectiv.
Astfel, a fost elaborat un set de reguli şi proceduri – aşa-numitul „zid chinezesc” –, al cărui scop este de a evita ca informaţii cu caracter intern provenind, de exemplu, de la unităţile responsabile de aplicarea politicii monetare să ajungă la cele care se ocupă de administrarea rezervelor externe şi a portofoliului de fonduri proprii ale BCE.
Pe lângă aceste controale, anumite unităţi organizaţionale oferă consultanţă şi înaintează propuneri Comitetului executiv pe probleme specifice de control la nivel orizontal.
Cadrul etic destinat membrilor personalului BCE a fost modificat la data de 1 ianuarie 2011. Cadrul cuprinde orientări şi stabileşte convenţii, standarde şi valori de referinţă de natură etică. Toţi membrii personalului au obligaţia de a menţine standarde înalte de conduită etică profesională în îndeplinirea atribuţiilor care le revin în cadrul instituţiei, precum şi în relaţiile lor cu băncile centrale naţionale, autorităţile publice, participanţii pe piaţă, reprezentanţii mass-media şi publicul larg.
De asemenea, membrii Comitetului executiv al BCE s-au angajat să respecte, alături de Codul suplimentar de criterii etice pe care l-au adoptat, principiile stabilite în cadrul etic destinat membrilor personalului.
Membrii Consiliului guvernatorilor BCE aderă la un Cod de conduită propriu, care reflectă responsabilitatea acestora de a apăra integritatea şi reputaţia Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) şi ale BCE şi de a menţine eficienţa operaţională a acesteia din urmă.
Pentru detalii, a se vedea:
Comitetul executiv a numit un consilier pe probleme de etică. În calitatea sa de înaltă autoritate obiectivă şi imparţială, acesta oferă orientare membrilor personalului BCE în orice chestiune legată de respectarea de către aceştia a cadrului etic al BCE.
Consiliul guvernatorilor îndeplineşte rolul de autoritate bugetară a BCE. Acesta adoptă bugetul BCE, la propunerea Comitetului executiv. În plus, Consiliul guvernatorilor este asistat de Comitetul pentru buget în chestiunile legate de bugetul BCE.
În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului, Comitetul executiv a numit un funcţionar responsabil cu protecţia datelor, cu începere de la 1 ianuarie 2002.
SusÎn anul 1999, Parlamentul European şi Consiliul UE au adoptat Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 privind investigaţiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă („Regulamentul OLAF”) în scopul întăririi măsurilor de combatere a fraudei, a corupţiei şi a altor activităţi ilegale care aduc prejudicii intereselor financiare ale Comunităţilor Europene. Regulamentul prevede, în principal, efectuarea de investigaţii interne de către OLAF în cazul unor suspiciuni de fraudă la nivelul instituţiilor, organismelor, oficiilor şi agenţiilor UE.
Decizia BCE privind regulile aplicabile investigaţiilor OLAF – Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene a adoptat, la data de 3 iunie 2004, Decizia (BCE/2004/11) privind modalităţile şi condiţiile aplicabile investigaţiilor efectuate de Oficiul European Antifraudă în cadrul Băncii Centrale Europene, în materie de prevenire a fraudei, corupţiei şi a altor activităţi ilegale care afectează interesele financiare ale Comunităţilor Europene şi de modificare a condiţiilor de angajare a personalului Băncii Centrale Europene, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2004.
Deşi a admis necesitatea unor măsuri ferme de prevenire a fraudei, Consiliul guvernatorilor a considerat că poziţia independentă a BCE şi misiunile prevăzute de Statut au împiedicat aplicarea Regulamentului OLAF în cadrul BCE. În schimb, acesta a adoptat un document separat, respectiv Decizia BCE din 7 octombrie 1999 privind prevenirea fraudei (BCE/1999/5), care prevedea introducerea unui sistem antifraudă cuprinzător, aflat sub controlul ultim al unui Comitet antifraudă independent.
Comisia Europeană, susţinută de Regatul Ţărilor de Jos, Parlamentul European şi Consiliul UE, a contestat această poziţie (cauza C-11/00). La data de 10 iulie 2003, Curtea Europeană de Justiţie s-a pronunţat asupra cererilor formulate de părţi, anulând Decizia BCE/1999/5.
Hotărârea Curţii a plasat în mod clar BCE „în cadrul Comunităţii”, arătând totodată că intenţia legislatorului a fost aceea de a asigura BCE condiţiile necesare îndeplinirii în mod independent a misiunilor conferite. Cu toate acestea, Curtea Europeană de Justiţie a decis că această independenţă nu poate avea drept consecinţă separarea totală a BCE de Comunitatea Europeană şi exceptarea acesteia de la aplicarea tuturor regulilor prevăzute de legislaţia comunitară. Această hotărâre este în concordanţă cu abordarea BCE. Aplicarea Regulamentului OLAF nu trebuie să aducă atingere independenţei BCE în îndeplinirea misiunilor sale.
Pe durata existenţei sale, Comitetul antifraudă al Băncii Centrale Europene a întocmit următoarele rapoarte anuale de activitate, respectiv:
Comitetul auditorilor interni are responsabilitatea desfăşurării misiunilor de audit în temeiul unui mandat acordat de Consiliul guvernatorilor. Politica de audit a SEBC ( pdf 23 kB, en) a fost stabilită de Consiliul guvernatorilor în scopul realizării auditului proiectelor comune şi al sistemelor operaţionale comune la nivelul SEBC. Aceste misiuni de audit sunt coordonate în cadrul Comitetului auditorilor interni.
Sus
